songwrit

Sursa: Radio Romania Cultural - Oaza de Muzica

MARGARETA, FOREVER!
(Daniela Caraman Fotea, 15 decembrie 2006)

Dijunctia între generatii este o tema pe care nici o epoca nu a ocolit-o. "Fluieratul în biserica" nu e o noutate, dar în contrapartida, aplecarea tinerimii asupra traditiei se perpetueaza, are valoare si un anume confort. Nici noi nu facem exceptie; în context l-am ales ca exemplu pe Claudiu Mirica, vocalistul care a preluat nu cu multi ani în urma solistica evergreen-urilor formatiei Mondial, readucîndu-le astfel la viata, cu succes notabil, în Festivalul dedicat formatiei (conceput de Dezideriu Horvath), apoi în recitaluri, turnee. Nu a fost o întîmplare izolata, pentru ca iata, l-am reîntîlnit pe Claudiu Mirica preocupat cu eficienta reverberanta în lansarea unui nou disc, extras de asemenea din arhiva muzicala. CD al Margaretei Paslaru - oldies but goldies.

Pentru Margareta s-au întrecut condeiele în superlative; fata de vocea, talentul, frumusetea, profesionalitatea ei. A fost bine si pe incontestabil merit. La Margareta am vibrat însa si fata de alte dimensiuni: sufletesti, de caracter, care o detaseaza de multi confrati: demnitatea, tinuta, corectitudinea, generozitatea fata de cei aflati în nevoie. Foarte importante, pentru ca imaginea noastra este construita mai ales de cei care vin în contact cu strainii. Si, ca atare, este lesne de înteles reactia colectivitatii din New Jersey, Statele Unite, unde ea este de ani buni rezidenta. Autoritatile americane, nu numai ca i-au conferit premii, distinctii, sprijin material pentru actiuni de binefacere, dar au si adoptat legi propuse de ea. Acolo, pe teritoriu american, se serbeaza acum 1 iunie ca zi a copilului, cu implicarea materiala si emotionala mai ales fata de orfani, urmare a stradaniilor ei. Motiv în plus de pretuire.

Discul cel nou al Margaretei cu 26 de piese, splendide, a fost atît de bine mediatizat de cel numit mai înainte, Claudiu Mirica, încît la lansare, în multimea care a "spulberat" în nici 2 ore, peste 400 de CD-uri, erau prezenti si admiratori din Arad, Braila, Galati, Craiova, Timisoara, Constanta, Iasi, chiar si din Republica Moldova, care au dorit sa obtina primii autografele fascinantei, preferatei lor cîntarete. Foarte bine ca s-a petrecut asa: fara a-si dezminti vocatia generozitatii (revin la semnificatia acestei vocatii, care o apropie pe Margareta de imaginea si distinctia Doamnelor si Domnitelor din vremurile de odinioara), ea a anuntat donarea drepturilor ei de autor si interpret, Crucii Rosii, pentru care lucreaza si ca voluntar. Frumos exemplu mai ales ca nu este singular în strategia Margaretei, implicata si în alte demersuri inedite: la tinerimea româna va face, gratuit, un master privind cizelarea prestatiei artistice a tinerilor cîntareti. Mai are idei îndreptate anume catre cei defavorizati. Cuantificate, iata, pe lînga sustinerea materiala si în blînda consolare, speranta si iubire. Ca o perpetua Duminica!

Inspirata de muza Eutherpe

Jurnalul National
25 octombrie 2004

SLAGARELE ROMANILOR - "LASA-MI, TOAMNA, POMII VERZI..." (fragment)

In 1982, melodia apare pe un
disc de autor

Margareta Paslaru cu Ana Blandiana, la lansarea
CD-ului "40 de ani de la primul disc" – 2000

Margareta Paslaru. A inspirat-o Eutherpe, muza muzicii si a poeziei lirice

Si ne-a facut sa imploram toamna sa lase pomii verzi…

GABRIELA ANTONIU

Personalitate complexa, Margareta Paslaru e cunoscuta romanilor nu mai ca interpreta de muzica usoara si populara, ci si ca actrita de teatru si film, compozitor si textier. Celebrul slagar "Lasa-mi, toamna, pomii verzi" este una dintre creatiile de succes ale Margaretei Paslaru, versurile apartinand unei poete la fel de cunoscute romanilor – Ana Blandiana. Iar daca Margareta a avut o muza cand a compus aceasta melodie, ea s-a numit poezia Anei Blandiana, dupa cum singura marturiseste. Nu mai stie cat timp i-a luat sa compuna melodia. Va incerca sa rememoreze momentul intr-o carte autobiografica la care lucreaza de cativa ani. Cert este ca atunci cand vrei sa atingi perfectiunea in muzica nu te uiti la ceas. "Numai atletii alearga contra cronometru. Nici un artist nu se uita la ceas cand este inspirat, nu poate prezice care melodie va deveni sau nu un slagar. Inspiratia ma trimitea la pian – confidentul meu – fie in toiul noptii, fie in zori si fara a astepta reactia nimanui lucram", ne-a dezvaluit "Paslarita".

LANSAREA. Si a venit momentul intalnirii cu marele public. "Lasa-mi, toamna, pomii verzi" a fost lansat in 1981 la emisiunea lui Titus Munteanu, "Slagare in devenire", de la Sala Radio. Un an mai tarziu, Casa Electrecord a scos un disc de autor care cuprinde compozitii ale Margaretei Paslaru cu "Lasa-mi, toamna, pomii verzi" si "Pasarile". Melodia trecuse deja rampa, fiind zilnic ceruta in emisiunile radiofonice. Spectacolele de la Sala Palatului purtau titlul "Lasa-mi, toamna, pomii verzi", la fel ca si afisul turneelor din tara. Mircea Romcescu a realizat orchestratia perfect, asa cum si-a dorit-o Margareta Paslaru, iar poezia Anei Blandiana era pe buzele tuturor romanilor.

TRAIRE. "Ca publicul isi aminteste una dintre compozitiile mele dupa 23 de ani... nu-i putin lucru. Poezia a fost si este o sursa de inspiratie pentru mine. Succesul unor compozitii proprii pe versurile lui Ion Minulescu, Lucian Blaga, Virgil Carianopol m-a incurajat sa continuu. In general, m-am regasit in versurile pe care le-am ales, contopind versul cu muzica. Poezia Anei Blandiana, sensibilitatea ei au starnit in mine sentimente profunde, mult peste intelesul strict al versurilor. Forta destinului, pierderea zilei, a cerului lin, a pasarilor, disperata ofranda: «Uite, ochii mei ti-i dau» ma tulbura si acum. Marele public a simtit emotia izbucnirilor mele, ma pierdeam in cantec daruindu-ma total. Ii raman recunoscatoare marei noastre poete pentru accesul la un zbor inalt... Pentru mine, momentul magic este rezultatul unor acumulari emotionale, obsedante. Traind stari arzatoare, cizeland lucrul pana la epuizarea indoielii, gasind exprimarea artistica a unui tumult sufletesc, formeaza «un tot». Melodiile care au intrunit aceste conditii chinuitoare au avut un succes deosebit. Erau rodul pasiunii pentru meserie", ne-a marturisit Margareta.

Multumiri Fonotecii Electrecord pentru sprijinul acordat la realizarea acestui material.

REEDITARE

Cand Margareta i-a pus versurile pe note, Ana Blandiana era deja o poeta consacrata. Acum patru ani, cu prilejul lansarii CD-ului aniversar al Margaretei Paslaru – 40 de ani de la primul disc "Chemarea marii" –, Ana Blandiana declara: "Faptul ca o tara intreaga a cantat o poezie de-a mea pe o melodia de-a Margaretei nu poate decat sa ma bucure". Ca a fost ceea ce acum se numeste un hit, a simtit si Margareta Paslaru la realizarea CD-ului aniversar, insistand ca "Lasa-mi, toamna, pomii verzi" sa se regaseasca in cele 25 de slagare lansate in cei 40 de ani care au trecut de la lansarea primului ei disc. Mai mult, exista pe viitor intentia reeditarii discului cu aceasta melodie, ceea ce ii confirma longevitatea.

Doru Popovici: "In ultimii ani Margareta Paslaru a atras atentia in mod deosebit prin talentul ei real de compozitoare. Se remarca din ce in ce mai mult bogata-i inventivitate melodica si ritmica si acea intuitie rara de a genera mult ravnitele slagare, niciodata banale, intotdeauna pline de vitalitate."

Valeria Popa Dogaru: "Recitalul de autor, sustinut de Margareta Paslaru, s-a bucurat de un deosebit succes de public, cantecele ei reprezentandu-i complex personalitatea. In creatie, Margareta Paslaru stie sa fie sensibila si descriptiva (melodiile Romanta soarelui si Tare-am fost), spirituala si ironica (Eu si Timpul), sau dinamica si voluntara (NU !). Atat pitorescul moment folcloric, realizat de interpreta - autoare, cat si includerea slagarelor Pasarile si Lasa-mi toamna, lansate la precedentele editii ale concursului "Slagare in devenire", au confirmat, in plus, faptul ca Margareta Paslaru este o demna slujitoare a zeitei Eutherpe."

Prima compozitie proprie a Margaretei Paslaru (muzica si text), "A NIMANUI SUNT...", a atras atentia regizorului Valeriu Lazarov. El a incurajat-o sa continue pe drumul creatiei muzicale, prezentand acest debut componistic, in recital, pe scena Festivalului International "Cerbul de Aur" de la Brasov. A fost acompaniata de orchestra Rolf Albricht.
Apoi au mai urmat (toate cu texte proprii):

Timpul;
Daca ai ghici (melodia anului);
Soldatelul;
Ecou, ecou, ecou;
As vrea sa fiu o stanca;
Tulburatoare primavara;
Tigarea;
Pasiunea;
Ce bine ar fi …;

Tata;
Spune tu;
E-o lupta-n toate cele;
Balada focului;
Ceasu-i un vrajitor;
Alergatori de cursa lunga;
Toate, toate trec;
Regret;
Bunicii mei.

Nestor Ghiorghiu: "Un inceput promitator se anunta bunaoara in continutul propriilor sale compozitii: "A nimanui" si "Ceasul", pe care la canta in cadrul acestui recital si care par a constitui o noua dezvoltare a capacitatii sale de exprimare. Pentru ca orice s-ar spune, la 25 de ani ai inca multe de spus!"

Octavian Ursulescu: "Referindu-ne la spectacolul propriu - zis, vom nota indeosebi momentele folclorice, sustinute cu o verva si un talent deosebit, precum si cele cinci compozitii proprii. Este remarcabila la cantareata noastra tendinta spre multilateralitate, munca pe care o depune pentru a se auto - perfectiona."

Celebrul caricaturist Nell Cobar, ii ofera primul contract pentru a compune muzica de film. Este vorba de popularul serial de desene animate "Mihaela".
Radu Goldis realizeaza orchestratiile.

Inspirata de versurile poetilor romani, Margareta continua sa compuna:

Tare-am fost -Virgil Carianopol
Lasa-mi toamna pomii verzi - Ana Blandiana
Soarta lui Sisif - Ion Horea
Despotici in uimire - Constanta Buzea
Romanta Soarelui - (cunoscuta ca Vagabondul zilei) - Ion Minulescu
Ghimpi - Lucian Blaga
Eu si timpul - Virgil Carianopol
Zgatie de fata - M. Eminescu
Pasarile - Mihai Eminescu (prelucrarea vesurilor de Ovidiu Dumitru, pentru spectacolul "De ce nu cade Soarele"? de Al. Stark)
Pericolul e mediul meu firesc - Adrian Paunescu.
Diamant fermecat - text E. Rotaru (premiul de creatie la concursul televiziunii "Slagare in devenire", realizator Titus Munteanu.)
NU! - Virgil Carianopol
Si viata merge mai departe - Constanta Buzea
Flacari - Virgil Carianopol
Nu vreau sa moara florile de mar – Agata Bacovia

Revista Flacara: "Margareta Paslaru ramane o profesionista tenace, talentata si pozitiv patimasa cantandu-si melodiile proprii cu pasiune si daruire."

Serge Tchoiu: "Am apreciat in mod special melodiile compuse de tine pe versuri de Carianopol si Minulescu.Este minunat sa te stiu atrasa de poezie, cu atat mai mult cu cat si eu mi-am permis sa transpun in muzica poeti ca Vulpescu, Sorescu, Paunescu sau M. R. Paraschivescu.Tu ai compus pe versuri de Ana Blandiana, Bacovia si Eminescu…Nu rareori poezia ajunge mai repede la public prin cantec." (cronica la recitalul "Vine, vine…Margareta, scrisoare deschisa. ) Tribuna Noastra-Quebec-1998

In Statele Unite compune noi melodii si inregistreaza o parte din ele.

Un copil uitat - muzica si text - imprimat cu Alecu Radulescu (aranjament orchestral).

Liliana Badea: "Si cum ochii sunt oglinda sufletului, lacrimile au jucat in ochii multora. Orfanilor, compozitoarea le-a dedicat piesa "UN COPIL UITAT". Cat timp mai exista oameni asa cum este Margareta Paslaru, care nu mai traieste in Romania, dar in care Romania traieste, si cat timp mai exista artisti care promoveaza neobosit traditia, mai putem citi semne de sanatate si demnitate in expresia artistica romaneasca, in spiritualitatea romana contemporana."

La "Q"Sound Studio" New York, inregistreaza cu Adrian Antonescu si Anthony Petosa (orchestratori si ingineri de sunet) urmatoarele piese:

Am cantat - versuri Virgil Carianopol
Septembrie - versuri Romulus Vulpescu
Listen my daughter - muzica M.P.si textul in colaborare cu Greg Smith, la ghitara Adrian Antonescu.

Urmeaza (text si muzica Margareta Paslaru):

Un pod peste ocean (titlul discului cu acelasi nume, lansat in 1993 la Bucuresti)
Bucuria de-a canta
Sarbatori fericite
Omul bun invinge

Rugaciunea Tatal Nostru (pe care bunica ei a invatat-o in copilarie) devine o sursa de inspiratie divina si Margareta compune muzica.

Interpreteaza rugaciunea in prima auditie la Los Angeles (1998) in cadrul recitalului "Vine ,vine…Margareta". Acompaniata la ghitara de Radu Goldis (care a realizat si aranjamentul muzical) o inregistreaza in 1999, filmeaza si regizeaza singura, productia unui video-clip.

A.B. –Hollywood -1998: "Va imaginati emotia care a cuprins intreaga sala atunci cand, inconjurata de copiii romanilor imigranti, majoritatea in costume nationale romanesti, Margareta a interpretat un cantec de rugaciune pentru toti copiii lumii !…"

Cronicile de specialitate referitoare la turneul "Vine, vine… Margareta" organizat de agentiile "ALMA CREATIONS" - Canada si "GOLDIE MUSIC" California, vor fi pe larg prezentate in pagina "Turnee internationale".

Video-clipul "Tatal Nostru" s-a difuzat la TVR in emisiunea – avanpremiera - Gala UNITER .

Margareta Paslaru a fost invitata de onoare la Gala UNITER 1999 . Ea a inmanat premiul pentru " Teatrul Radiofonic", regizorului Dan Puican.

De asemenea video-clipul "Tatal Nostru" s-a difuzat in emisiunea lui Dumitru Morosanu la Antena 1, de Paste - 1999.
Inregistrarea audio a melodiei inspirata de rugaciunea "Tatal Nostru " compusa de Margareta Paslaru , s-a transmis si la posturile de Radio din Romania.
Melodia "Tatal Nostru" va apare, de sarbatori, pe un CD in U.S.A.

Click, mai jos, pe titlul corespunzator pentru a ajunge in pagina unde se pot asculta fragmente din melodiile respective:

Versurile care m-au inspirat sa compun:

Lasa-mi toamna pomii verzi Versuri Ana Blandiana
Pasarile Mihai Eminescu

Mai jos, puteti citi versurile altor compozitii proprii:

"ROMANTA SOARELUI"
(Vagabondul zilei)
Ion Minulescu

Rasar,
Ma-nalt,
Cobor
Si-apoi dispar,
Si-apusul meu e totusi rasarit...
Sunt vagabondul zilei de-a pururi solitar
Portret unic si vesnic, expus in infinit.

Cu magica-mi bagheta uriasa
Stapana hotararilor eterne
Destept maturatorii albelor orase
Si-adorm intarziatii negreleor taverne...

Dau fluviilor gratii de reptile,
Dau marilor priviri fosforescente
Dau fructe noi smochinilor uscati,
Dau bronzului figura omeneasca,

Iar cand cobor,
Cand calda-nfiorare
Se zbate-n cupa recelui repaos,
Azvarl samanta noua in vechile tipare
Si-ascult Perpetuarea cum fredoneaza-n haos!...

"FLACARI"
Virgil Carianopol

Sunt flacara, sunt jar, sunt para,
Merg printre oameni luminand.
Sunt ca o stea ce straluceste,
Dar nimeni nu ma vede-arzand.

Ard ca un codru ce nu piere
Sub flacarile ce-l incing,
Un codru care arde-ntr-una
Dar flacarile nu-l ating

Si ard, si ard, asa de-a randul,
Ca mii si mii de stele.
Ii luminez pe cei din preajma
Arzandu-mi visurile mele.

Stiu, se va stinge crud odata
Aceasta flacara, stindard
Da-mi pare rau ca se va stinge
Fiindca traiesc numai cat ard...

"DIALOG DESPRE SEPTEMBRIE"
Romulus Vulpescu

Septembrie galben. Seri lungi, viorii,
Fug zilele verii spre soare. Trec stol
Cocorii scad sus. Toamna vine domol.
Din vara in vara, dand iernii ocol
Septembrie cald e-n septembrie gri,
Septembrie galben, putem hoinari ?

Septembrie cald, nu muri, nu muri, nu muri !
Septembrie gri, septembrie gri

Septembrie arde-n paduri aurii,
Se mistuie vara din pomi in parjol.
Chipul toamnei e plumb.De-atat fum se-nnegri.
Cocorii s-au dus. Toamna, cerul e gol:
Septembrie cade-n septembrie gri

Septembrie, septembrie gri
Septembrie cald, nu muri, nu muri!
Nu muri !

"GHIMPII"
Lucian Blaga

Eram copil. Mi-aduc aminte, culegeam
odata trandafiri salbatici.
Aveau atatia ghimpi,
dar n-am voit sa-i rup.
Credeam ca-s "muguri"
si-au sa infloreasca.

Te-am intalnit apoi pe tine.O, cati ghimpi,
cati ghimpi aveai,
dar n-am voit sa te despoi-
credeam c-o sa-nfloreasca.

Azi toate astea-mi trec
pe dinainte si zambesc. Zambesc
si hoinaresc prin vai
zburdalnic in bataia vantului. Eram copil
Hei,eram copil...

"RISCUL"
Adrian Paunescu

Pericolul e mediul meu firesc
Imi place lupta vailor
Cu piscul
Nesomnul, indoiala,
Lupta, riscul,
Ma-mbolnavesc
Si ma-nsanatosesc

Zidit am fost din apa arsa-n foc
Din ploaie,
Tinand seceta pe buze
M-au inventat cei ce voiau s-acuze
Dar nu puteau,
din lipsa de noroc

Pe mine ma urasc
doua extreme
Patatul, castul, cu aceeasi ura
Ambigu-mi ies cuvintele din gura
De liniste fiinta mea se teme

Oameni perversi si voi,
Din dogma casta
Din riscul meu,
decurge pacea voastra

"DESPOTICI IN UIMIRE"
Constanta Buzea

O, Doamne, cat de dulce
Si Doamne, cat de simplu
Cu fiecare clipa ni se-nchide
Timpul

Si cate deznadejde
Ca mai parem in fire
Despotici in uimire,
platonici in iubire

Cu ce sa ne cunoastem
Cu ce sa ne dezminta
Aceasta clipa vie
Ce mortii si-i alinta

VRE O ZGATIE DE FATA...
(1878) Mihai Eminescu

Vre o zgatie de fata
Cand gura nu-i mai tace,
Ca stigletii-ntorce capul
Cand incolo, cand incoace

Sau o alta visatoare
Care lina si mareata
Are-n ochii-i intuneric
si mandrie are-n fata;

Sau mai mici si mai plinute
Sau mai zvelte si mai slabe,
Toate peste-un sfert de secol
Vai! vor fi aproape babe.

Si zambesc atat de dulce
Ca si cind ar fi de-a pururi!
Toate gratiile de astazi
Or sa fie atunci cusururi...

"MAI BINE SOARTA LUI SISIF"
Ion Horea

Mai bine soarta lui Sisif
Cu bolovanul dus in sila
Intr-un blestem definitiv
Sa-i planga oamenii de mila

Decat in jugul tau fictiv
Decat cu aripi de sindrila
Mai bine soarta lui Sisif
Cu bolovanul dus in sila

Ti-e scrisa viata-n catastif
Ori glorioasa, ori umila
Si cauti in zadar motiv
Sa-ntorci din urma cate-o fila...

Mai bine soarta lui Sisif !

"TARE-AM FOST"...
Virgil Carianopol

Tarea-am fost, un om ca nimeni altul,
Un sucit mereu, un stramba-drum,
Mi-am dorit, cand eram jos, cu-naltul,
Iar de-acolo,unde sint acum.

Toata viata mi-o traii bolnava.
Am fost mare, atat cat eram mic.
Am suit cand am cazut din slava
Si-am cazut voind sa ma ridic.

N-am cerul la nimeni niciodata,
Chiar de-a fost sa rabd, in viata mea.
Am dat totul fara nici o plata,
Nevoind nimic sa mi se dea.

N-am lovit in nimeni.Mai-nainte
Am izbit in mine pentru-a sti
Cat ar fi durerea de fierbinte
Pentru-acel pe care l-as lovi

Am trecut prin toate totdeauna
Ne-nsemnat, mereu un suferind,
Un vulcan, afara stins intr-una,
Inauntru, insa, clocotind

"EU SI TIMPUL"
Virgil Carianopol

Bate-n poarta nu stiu cine
Si ma cauta pe mine.
-Ce bati? Cine esti? Ce vrei?
Ai sa-mi spui ceva? Sa ceri?

-Eu sunt timpul orisicui
Si findca pe-aici trecui,
Te-ntreb si pe dumneata,
Ai sa-mi dai ceva, ori ba?

Niscai visuri ce-au murit,
Zile ce nu le-ai trait,
Suferinti ce te-au durut,
Si ce inca n-au tacut.

Intru-n casa, ma gandesc,
Stau cu toate si vorbesc,
Dar nici una, oricat stau,
Nu ma-ndeamna sa le dau.

Ies afara. Timpul sade
Gandind c-are sa ma prade
Are sacul plin, dar vrea
Inca, inca sa mai ia.

"Du-te timpule" ii spun,
Ar fi mult pan-sa le-adun,
Am de dat, dar socotesc
Ca tot imi mai trebuiesc.

-Baremi cateva dureri,
Staruie, ceva de ieri...
Ii raspund:- "Ca si de stele,
Am nevoie si de ele"

"NU"
Virgil Carianopol

-Hai cu mine-alaturi, mi-a strigat
Timpul dinapoi care tacu.
Pot sa-ti dau ce nimeni nu ti-a dat!
Am raspuns fara tristeti: -NU!

-Iti dau aur, daca vrei, mi-a spus,
Timpul urmator care ma vru.
Ai orice daca-mi vei fi supus!
Am raspuns cu indarjire: -NU !

-Hai cu mine, mi-a strigat Minciuna,
Stiu lumini ce nimeni nu le stiu
Am sa-ti dau ce vrei, intotdeauna!
Am raspuns ca si-nainte: -Nuuu !

-Esti nebun, mi-a spus Nefericirea,
Am sa-ti stau-nainte... si-mi sezu!
-Du-te! ma-mpinse Stralucirea.
Am raspuns si de-asta data: -Nuuuu !

Cat mi-as face viata de amara,
Ca oricarui care ma ceru
Tuturor ce nu sunt pentru tara ,
Voi raspunde totdeauna: -Nuuu !

"AM CANTAT"
Virgil Carianopol

Am cantat cat am voit
Nimenea nu m-a oprit
Am iubit cat am putut
Orice dragoste m-a vrut

Toata tara cat e ea
Am purtat-o in vremea mea
De la munte pana la pom
Intr-o inima de om

Unii-au dat cu vorba-n mine
Astazi poate li-i rusine
Altii multi cati au trecut
Nici macar nu m-au vazut

Impacat acum salhui
Stau in trenul timpului
Si astept plutind in zbor
Halta unde-am sa cobor

Nu blestem,nu strig, n-arat
Nu-ntorc capul indarat
De era in altfel dat
Nu stiu daca-as fi canta

"MI-E DOR"
Nichita Stanescu

Mi-e dor
Sa pot sa nu-mi mai fie dor
De tine
Tristetea
Ea nu este gand,ea,
Lucru este
"Mananc-o daca ai cu cine"
- Durerea vietii este un lucru
Nu contemplarea lui -