Sursa: Radio Romania
Cultural - Oaza de Muzica MARGARETA, FOREVER! (Daniela Caraman Fotea, 15 decembrie 2006) Dijunctia īntre generatii este o tema pe care nici o epoca nu a ocolit-o. "Fluieratul īn biserica" nu e o noutate, dar īn contrapartida, aplecarea tinerimii asupra traditiei se perpetueaza, are valoare si un anume confort. Nici noi nu facem exceptie; īn context l-am ales ca exemplu pe Claudiu Mirica, vocalistul care a preluat nu cu multi ani īn urma solistica evergreen-urilor formatiei Mondial, readucīndu-le astfel la viata, cu succes notabil, īn Festivalul dedicat formatiei (conceput de Dezideriu Horvath), apoi īn recitaluri, turnee. Nu a fost o īntīmplare izolata, pentru ca iata, l-am reīntīlnit pe Claudiu Mirica preocupat cu eficienta reverberanta īn lansarea unui nou disc, extras de asemenea din arhiva muzicala. CD al Margaretei Paslaru - oldies but goldies. Pentru Margareta s-au īntrecut condeiele īn superlative; fata de vocea, talentul, frumusetea, profesionalitatea ei. A fost bine si pe incontestabil merit. La Margareta am vibrat īnsa si fata de alte dimensiuni: sufletesti, de caracter, care o detaseaza de multi confrati: demnitatea, tinuta, corectitudinea, generozitatea fata de cei aflati īn nevoie. Foarte importante, pentru ca imaginea noastra este construita mai ales de cei care vin īn contact cu strainii. Si, ca atare, este lesne de īnteles reactia colectivitatii din New Jersey, Statele Unite, unde ea este de ani buni rezidenta. Autoritatile americane, nu numai ca i-au conferit premii, distinctii, sprijin material pentru actiuni de binefacere, dar au si adoptat legi propuse de ea. Acolo, pe teritoriu american, se serbeaza acum 1 iunie ca zi a copilului, cu implicarea materiala si emotionala mai ales fata de orfani, urmare a stradaniilor ei. Motiv īn plus de pretuire. Discul cel nou al Margaretei cu 26 de piese, splendide, a fost atīt de bine mediatizat de cel numit mai īnainte, Claudiu Mirica, īncīt la lansare, īn multimea care a "spulberat" īn nici 2 ore, peste 400 de CD-uri, erau prezenti si admiratori din Arad, Braila, Galati, Craiova, Timisoara, Constanta, Iasi, chiar si din Republica Moldova, care au dorit sa obtina primii autografele fascinantei, preferatei lor cīntarete. Foarte bine ca s-a petrecut asa: fara a-si dezminti vocatia generozitatii (revin la semnificatia acestei vocatii, care o apropie pe Margareta de imaginea si distinctia Doamnelor si Domnitelor din vremurile de odinioara), ea a anuntat donarea drepturilor ei de autor si interpret, Crucii Rosii, pentru care lucreaza si ca voluntar. Frumos exemplu mai ales ca nu este singular īn strategia Margaretei, implicata si īn alte demersuri inedite: la tinerimea romāna va face, gratuit, un master privind cizelarea prestatiei artistice a tinerilor cīntareti. Mai are idei īndreptate anume catre cei defavorizati. Cuantificate, iata, pe līnga sustinerea materiala si īn blīnda consolare, speranta si iubire. Ca o perpetua Duminica! |
|||
Inspirata de muza Eutherpe |
|||
Jurnalul National |
|||
SLAGARELE ROMANILOR - "LASA-MI, TOAMNA, POMII VERZI..." (fragment) | |||
|
|
||
Margareta Paslaru. A inspirat-o Eutherpe, muza muzicii si a poeziei lirice |
|||
Si ne-a facut sa imploram toamna sa lase pomii verzi | |||
GABRIELA ANTONIU |
|||
Personalitate
complexa, Margareta Paslaru e cunoscuta romanilor nu mai ca interpreta de
muzica usoara si populara, ci si ca actrita de teatru si film, compozitor
si textier. Celebrul slagar "Lasa-mi, toamna, pomii verzi" este
una dintre creatiile de succes ale Margaretei Paslaru, versurile
apartinand unei poete la fel de cunoscute romanilor Ana Blandiana. Iar
daca Margareta a avut o muza cand a compus aceasta melodie, ea s-a numit
poezia Anei Blandiana, dupa cum singura marturiseste. Nu mai stie cat timp
i-a luat sa compuna melodia. Va incerca sa rememoreze momentul intr-o
carte autobiografica la care lucreaza de cativa ani. Cert este ca atunci
cand vrei sa atingi perfectiunea in muzica nu te uiti la ceas. "Numai
atletii alearga contra cronometru. Nici un artist nu se uita la ceas cand
este inspirat, nu poate prezice care melodie va deveni sau nu un slagar.
Inspiratia ma trimitea la pian confidentul meu fie in toiul noptii,
fie in zori si fara a astepta reactia nimanui lucram", ne-a dezvaluit
"Paslarita".
LANSAREA. Si a venit momentul intalnirii cu marele public. "Lasa-mi, toamna, pomii verzi" a fost lansat in 1981 la emisiunea lui Titus Munteanu, "Slagare in devenire", de la Sala Radio. Un an mai tarziu, Casa Electrecord a scos un disc de autor care cuprinde compozitii ale Margaretei Paslaru cu "Lasa-mi, toamna, pomii verzi" si "Pasarile". Melodia trecuse deja rampa, fiind zilnic ceruta in emisiunile radiofonice. Spectacolele de la Sala Palatului purtau titlul "Lasa-mi, toamna, pomii verzi", la fel ca si afisul turneelor din tara. Mircea Romcescu a realizat orchestratia perfect, asa cum si-a dorit-o Margareta Paslaru, iar poezia Anei Blandiana era pe buzele tuturor romanilor. TRAIRE. "Ca publicul isi aminteste una dintre compozitiile mele dupa 23 de ani... nu-i putin lucru. Poezia a fost si este o sursa de inspiratie pentru mine. Succesul unor compozitii proprii pe versurile lui Ion Minulescu, Lucian Blaga, Virgil Carianopol m-a incurajat sa continuu. In general, m-am regasit in versurile pe care le-am ales, contopind versul cu muzica. Poezia Anei Blandiana, sensibilitatea ei au starnit in mine sentimente profunde, mult peste intelesul strict al versurilor. Forta destinului, pierderea zilei, a cerului lin, a pasarilor, disperata ofranda: «Uite, ochii mei ti-i dau» ma tulbura si acum. Marele public a simtit emotia izbucnirilor mele, ma pierdeam in cantec daruindu-ma total. Ii raman recunoscatoare marei noastre poete pentru accesul la un zbor inalt... Pentru mine, momentul magic este rezultatul unor acumulari emotionale, obsedante. Traind stari arzatoare, cizeland lucrul pana la epuizarea indoielii, gasind exprimarea artistica a unui tumult sufletesc, formeaza «un tot». Melodiile care au intrunit aceste conditii chinuitoare au avut un succes deosebit. Erau rodul pasiunii pentru meserie", ne-a marturisit Margareta. Multumiri Fonotecii Electrecord pentru sprijinul acordat la realizarea acestui material. REEDITARE Cand Margareta i-a pus versurile pe note, Ana Blandiana era deja o poeta consacrata. Acum patru ani, cu prilejul lansarii CD-ului aniversar al Margaretei Paslaru 40 de ani de la primul disc "Chemarea marii" , Ana Blandiana declara: "Faptul ca o tara intreaga a cantat o poezie de-a mea pe o melodia de-a Margaretei nu poate decat sa ma bucure". Ca a fost ceea ce acum se numeste un hit, a simtit si Margareta Paslaru la realizarea CD-ului aniversar, insistand ca "Lasa-mi, toamna, pomii verzi" sa se regaseasca in cele 25 de slagare lansate in cei 40 de ani care au trecut de la lansarea primului ei disc. Mai mult, exista pe viitor intentia reeditarii discului cu aceasta melodie, ceea ce ii confirma longevitatea. |
|||
|
|||
Doru Popovici: "In ultimii ani Margareta Paslaru a atras atentia in mod deosebit prin talentul ei real de compozitoare. Se remarca din ce in ce mai mult bogata-i inventivitate melodica si ritmica si acea intuitie rara de a genera mult ravnitele slagare, niciodata banale, intotdeauna pline de vitalitate." Valeria Popa Dogaru: "Recitalul de autor, sustinut de Margareta Paslaru, s-a bucurat de un deosebit succes de public, cantecele ei reprezentandu-i complex personalitatea. In creatie, Margareta Paslaru stie sa fie sensibila si descriptiva (melodiile Romanta soarelui si Tare-am fost), spirituala si ironica (Eu si Timpul), sau dinamica si voluntara (NU !). Atat pitorescul moment folcloric, realizat de interpreta - autoare, cat si includerea slagarelor Pasarile si Lasa-mi toamna, lansate la precedentele editii ale concursului "Slagare in devenire", au confirmat, in plus, faptul ca Margareta Paslaru este o demna slujitoare a zeitei Eutherpe." Prima compozitie proprie a Margaretei
Paslaru (muzica si text), "A NIMANUI SUNT...", a atras atentia
regizorului Valeriu Lazarov. El a incurajat-o sa continue pe drumul
creatiei muzicale, prezentand acest debut componistic, in recital, pe
scena Festivalului International "Cerbul de Aur" de la Brasov. A
fost acompaniata de orchestra Rolf Albricht.
Nestor Ghiorghiu: "Un inceput promitator se anunta bunaoara in continutul propriilor sale compozitii: "A nimanui" si "Ceasul", pe care la canta in cadrul acestui recital si care par a constitui o noua dezvoltare a capacitatii sale de exprimare. Pentru ca orice s-ar spune, la 25 de ani ai inca multe de spus!" Octavian Ursulescu: "Referindu-ne la spectacolul propriu - zis, vom nota indeosebi momentele folclorice, sustinute cu o verva si un talent deosebit, precum si cele cinci compozitii proprii. Este remarcabila la cantareata noastra tendinta spre multilateralitate, munca pe care o depune pentru a se auto - perfectiona." Celebrul caricaturist Nell Cobar, ii ofera
primul contract pentru a compune muzica de film. Este vorba de popularul
serial de desene animate "Mihaela". Inspirata de versurile poetilor romani, Margareta continua sa compuna: Tare-am fost -Virgil
Carianopol Revista Flacara: "Margareta Paslaru ramane o profesionista tenace, talentata si pozitiv patimasa cantandu-si melodiile proprii cu pasiune si daruire." Serge Tchoiu: "Am apreciat in mod special melodiile compuse de tine pe versuri de Carianopol si Minulescu.Este minunat sa te stiu atrasa de poezie, cu atat mai mult cu cat si eu mi-am permis sa transpun in muzica poeti ca Vulpescu, Sorescu, Paunescu sau M. R. Paraschivescu.Tu ai compus pe versuri de Ana Blandiana, Bacovia si Eminescu Nu rareori poezia ajunge mai repede la public prin cantec." (cronica la recitalul "Vine, vine Margareta, scrisoare deschisa. ) Tribuna Noastra-Quebec-1998 In Statele Unite compune noi melodii si inregistreaza o parte din ele. Un copil uitat - muzica si text - imprimat cu Alecu Radulescu (aranjament orchestral). Liliana Badea: "Si cum ochii sunt oglinda sufletului, lacrimile au jucat in ochii multora. Orfanilor, compozitoarea le-a dedicat piesa "UN COPIL UITAT". Cat timp mai exista oameni asa cum este Margareta Paslaru, care nu mai traieste in Romania, dar in care Romania traieste, si cat timp mai exista artisti care promoveaza neobosit traditia, mai putem citi semne de sanatate si demnitate in expresia artistica romaneasca, in spiritualitatea romana contemporana." La "Q"Sound Studio" New
York, inregistreaza cu Adrian Antonescu si Anthony Petosa (orchestratori
si ingineri de sunet) urmatoarele piese: Urmeaza (text si muzica Margareta Paslaru): Un pod peste ocean (titlul discului cu
acelasi nume, lansat in 1993 la Bucuresti) Rugaciunea Tatal Nostru (pe care bunica ei a invatat-o in copilarie) devine o sursa de inspiratie divina si Margareta compune muzica. Interpreteaza rugaciunea in prima auditie la Los Angeles (1998) in cadrul recitalului "Vine ,vine Margareta". Acompaniata la ghitara de Radu Goldis (care a realizat si aranjamentul muzical) o inregistreaza in 1999, filmeaza si regizeaza singura, productia unui video-clip. A.B. Hollywood -1998: "Va imaginati emotia care a cuprins intreaga sala atunci cand, inconjurata de copiii romanilor imigranti, majoritatea in costume nationale romanesti, Margareta a interpretat un cantec de rugaciune pentru toti copiii lumii ! " Cronicile de specialitate referitoare la turneul "Vine, vine Margareta" organizat de agentiile "ALMA CREATIONS" - Canada si "GOLDIE MUSIC" California, vor fi pe larg prezentate in pagina "Turnee internationale". Video-clipul "Tatal Nostru" s-a difuzat la TVR in emisiunea avanpremiera - Gala UNITER . Margareta Paslaru a fost invitata de onoare la Gala UNITER 1999 . Ea a inmanat premiul pentru " Teatrul Radiofonic", regizorului Dan Puican. De asemenea video-clipul "Tatal Nostru"
s-a difuzat in emisiunea lui Dumitru Morosanu la Antena 1, de Paste -
1999. Click, mai jos, pe titlul corespunzator pentru a ajunge in pagina unde se pot asculta fragmente din melodiile respective: Versurile care m-au
inspirat sa compun: |
|||
|